Oraşul Monstropolis este populat de monştri şi alimentat de ţipetele copiilor din lumea umană. La fabrica Monsters, Inc., angajaţii numiţi dreprt „sperietori” se furişează în camerele copiiilor folosind uşile dulapurilor ca pe portaluri şi îi sperie pentru a le colecta ţiptele. Aceasta este considerată o misiune periculoasă, deoarece copiii, în accepţiunea monştrilor, sunt toxici şi atingerea lor le este fatală. Cu toate acestea, producţia este în scădere, deoarece copiii sunt tot mai greu de speriat, iar Preşedintele companiei, Henry J. Waternoose III, este hotărât să găsească o soluţie. Sperietorul de top este James P. „Sulley” Sullivan, care locuieşte alături de asistentul şi cel mai bun prieten al lui, Mike Wazowski, şi are o rivlitate cu mereu-determinatul monstru asemănător cu un cameleon, Randall Boggs.
În timpul unei zi de lucru obişnuite, colegul sperietor George Sanderson, aduce în mod accidental şoseta unui copil în fabrică, făcând ca Agenţia de Detectare a Copiiilor (ADC) să intre în acţiune pentru a-l purifica. Mike este hărţuit de Roz pentru că nu-şi completează niciodată actele la timp. În timp ce mergea să-i completeze actele lui Mike, Sulley descoperă că Randall a lăsat activată o poartă temporală, într-o aparentă încercare de-a trişa, şi o fetiţă a pătruns în fabrică, spre groaza lui Sulley.
După câteva încercări eşuate de-a o trimite înapoi, el o introduce într-o geantă şi o ascunde atunci când Randall ajunge şi duce uşa spre depozitare. Mike şi prietena lui Celia se află la o întâlnire, iar Sulley apare să-i ceară ajutorul, dar haosul se dezlănţuie când fetiţa este descoperită în restaurant şi ADC-ul este chemat de urgenţă. Sulley şi Mike scapă de ADC şi duc fetiţa la ei acasă, descoperind că nu este deloc toxică, aşa cum credeau ei. Sulley se ataşează curând de fetiţă şi o botează „Boo”. A doua zi, ei se furişează în fabrică şi Mike încearcă s-o retrimită acasă prin uşa ei.
VARIANTA 1
Trimiteți un comentariu